
 Şi-aveam în palmă zeci de
fluturi,
 Pe gât şi buze doar
săruturi;
 În suflet fluturi coloraţi, 
 Din piele rupţi, cu ochi
curaţi.
 Fluturi în păr, fluturi pe
umăr,
 N-aveam puterea să îi număr.
 Atunci aveam sufletul viu 
 Căci fluturii zburau târziu,
 Dar nici teama nu m-ar fi
cuprins,
Căci flacăra privirii nicicând nu s-ar fi stins.
Căci flacăra privirii nicicând nu s-ar fi stins.
 Eram îmbătată de culoare,
 Fascinată și de-a mea suflare.
Și-abia atunci realizam
 Cu-adevărat ce viaţă scurtă-aveam.
~♥.
 
 

 
 
 
 
 
 


